Merită panourile fotovoltaice în România? Când da și când nu

Pe această pagină

1. Cum arată cifrele pentru o casă obișnuită
2. Autoconsumul: variabila care contează cel mai mult
3. Prețul energiei injectate: riscul pe care nu îl controlezi
4. Greșeala frecventă: sistemul prea mare
5. Când nu merită (încă)
6. Ce se întâmplă la o pană de curent
7. Cum verifici o ofertă
8. Subvențiile
9. Calculează pe cazul tău
10. Întrebări frecvente
11. Surse

Pe scurt: pentru o casă cu un consum obișnuit, un acoperiș orientat spre sud, est sau vest și fără umbră, un sistem fotovoltaic dimensionat corect își recuperează banii de obicei în mai puțin de jumătate din durata de viață a panourilor. Dar „merită” depinde de trei lucruri pe care puțini le calculează înainte de a semna: cât din producție consumi chiar tu, ce primești pentru energia trimisă în rețea și cât de mare faci sistemul.

Calculator panouri fotovoltaice și amortizarePutere necesară, economii și amortizareDeschide calculatorul

Cum arată cifrele pentru o casă obișnuită

Să luăm o casă cu un consum de 5.000 kWh pe an, adică puțin peste 400 kWh pe lună: o familie de 3–4 persoane, cu boiler electric sau aer condiționat folosit vara. Un sistem de 4 kWp, la costul mediu de 4.500 lei/kWp, înseamnă o investiție de aproximativ 18.000 lei.

Cu 35% autoconsum, prețul energiei de 1,3 lei/kWh și 0,35 lei/kWh pentru surplus, economia din primul an este de circa 3.413 lei. Asta înseamnă un randament anual simplu de aproximativ 19% din investiție și o amortizare în 5,3 ani. Pe 25 de ani, câștigul net estimat ajunge la 62.385 lei, înainte de costul unui invertor nou.

Sunt cifre bune, dar se schimbă mult în funcție de modul în care folosești energia.

Autoconsumul: variabila care contează cel mai mult

Panourile produc ziua, cu vârf la prânz. Dacă atunci casa e goală, cea mai mare parte din producție pleacă în rețea și primești pe ea mult mai puțin decât plătești pe energia cumpărată seara. Același sistem de 4 kWp, în patru gospodării diferite:

Observă ultimul rând: bateria crește economia anuală, dar și investiția, așa că amortizarea nu se scurtează neapărat. Bateria merită mai ales când diferența dintre prețul de cumpărare și cel de vânzare a energiei este foarte mare sau când îți dorești alimentare de rezervă la pene de curent.

Ce poți face gratis: programează mașina de spălat, mașina de spălat vase și uscătorul la prânz, încălzește apa în boiler ziua, răcește casa înainte de seară, încarcă mașina electrică în weekend la amiază. Fiecare kWh mutat din seară în mijlocul zilei valorează de câteva ori mai mult.

Prețul energiei injectate: riscul pe care nu îl controlezi

Regulile pentru prosumatori s-au schimbat de mai multe ori în ultimii ani, iar valoarea energiei injectate depinde de contractul cu furnizorul și de legislația în vigoare. De aceea merită să vezi cât de sensibil este calculul la această ipoteză. Pentru exemplul de mai sus, cu 35% autoconsum:

• la 0,35 lei/kWh injectat: amortizare în 5,3 ani;
• la jumătate, 0,175 lei/kWh: 6,4 ani;
• dacă surplusul nu ar fi plătit deloc: 8,1 ani.

Chiar și în cel mai prost caz, un sistem dimensionat după consum rămâne profitabil pe durata lui de viață, pentru că partea autoconsumată ține economia în picioare. Riscul crește mult la sistemele supradimensionate.

Greșeala frecventă: sistemul prea mare

Ofertele „cu cât mai mare, cu atât mai bine” arată atractiv pe hârtie. În realitate, după ce ai acoperit consumul de zi, fiecare kWp în plus produce aproape numai energie injectată, plătită ieftin. Pentru aceeași casă, un sistem dublu (8 kWp, 36.000 lei) ar avea o amortizare de 7,1 ani, față de 5,3 ani la sistemul dimensionat corect. Excepția este când știi sigur că îți va crește consumul: pompă de căldură, mașină electrică, extinderea casei.

Când nu merită (încă)

• Consum foarte mic. Sub circa 1.500–2.000 kWh pe an, costurile fixe (dosar, protecții, manoperă) apasă greu pe un sistem mic, iar amortizarea se lungește.
• Acoperiș umbrit sau orientat spre nord. Producția poate scădea cu o treime sau mai mult. Cere o simulare pe adresa ta, nu o medie națională.
• Acoperiș care trebuie refăcut în câțiva ani. Demontarea și remontarea panourilor costă. Refă întâi învelitoarea.
• Apartament la bloc. De regulă nu ai acoperiș propriu, iar pentru o instalație comună e nevoie de acordul asociației și de o soluție de împărțire a energiei.
• Vrei să vinzi casa curând. Sistemul poate crește valoarea casei, dar nu știi cât va plăti cumpărătorul pentru el.

Ce se întâmplă la o pană de curent

Mulți cumpărători sunt surprinși să afle că un sistem obișnuit, racordat la rețea, se oprește când pică rețeaua, chiar dacă afară e soare. Invertorul se deconectează automat din motive de siguranță, ca să nu trimită tensiune în rețea în timp ce electricienii lucrează la ea. Dacă vrei ca o parte din casă să funcționeze în timpul unei întreruperi, ai nevoie de un invertor hibrid cu funcție de rezervă (backup) și de o baterie, iar circuitele alimentate în regim izolat trebuie stabilite de la proiect. Spune-i instalatorului de la început dacă asta este o cerință pentru tine; adăugată ulterior, funcția costă mai mult.

Cum verifici o ofertă

O ofertă serioasă de la un instalator ar trebui să conțină, în scris:

1. Componentele exacte: marca și modelul panourilor și al invertorului, numărul de panouri, puterea totală în kWp și tipul structurii de prindere.
2. Producția estimată lunar și anual pentru acoperișul tău, cu orientarea și înclinarea reale, nu doar o cifră rotundă.
3. Protecțiile electrice pe partea de curent continuu și alternativ și împământarea.
4. Cine se ocupă de documentația de racordare la operatorul de distribuție și de schimbarea contorului, și în ce termen.
5. Garanțiile separate: pentru produs, pentru performanța panourilor în timp și pentru manoperă. Întreabă cine onorează garanția dacă firma instalatoare nu mai există.
6. Monitorizarea: aplicația în care vezi producția zilnică. Fără ea, o defecțiune poate trece neobservată luni întregi.
7. Graficul de plăți: evită plata integrală înainte de montaj.

Compară ofertele pe aceeași bază: lei pe kWp, dar și producția estimată pe leu investit. Un sistem puțin mai scump, cu invertor mai bun și producție mai mare, poate ieși mai ieftin pe 20 de ani.

Subvențiile

Programul Casa Verde Fotovoltaice, derulat de Administrația Fondului pentru Mediu, a acoperit în trecut o parte din cost pentru persoanele fizice. Sesiunile se deschid periodic, cu reguli și sume stabilite prin ghidul fiecărei ediții. Dacă o sesiune e deschisă, subvenția scurtează mult amortizarea; dacă nu, nu amâna o investiție profitabilă doar în speranța unei finanțări viitoare fără calendar anunțat.

Calculează pe cazul tău

Pune consumul tău real, procentul de autoconsum pe care îl crezi realist și prețul de injectare din oferta furnizorului în calculatorul de panouri fotovoltaice. Dacă nu știi exact cât consumi și pe ce, calculatorul de consum pe aparate te ajută să vezi ce poți muta în mijlocul zilei. Iar dacă te gândești să combini panourile cu o pompă de căldură, compară întâi costul încălzirii cu calculatorul de cost al încălzirii.

Întrebări frecvente

Surse

• PVGIS – Comisia Europeană, producție fotovoltaică
• ANRE – comparator oferte energie și gaze
• Administrația Fondului pentru Mediu – programe de finanțare

Calculator panouri fotovoltaice și amortizarePutere necesară, economii și amortizareDeschide calculatorul

Articol informativ. Pentru situații particulare, consultă un specialist (contabil, consultant financiar, medic). Ai găsit o informație depășită? Scrie-ne la [email protected].